ISTORICUL LOCALITĂŢII

Comuna se află la marginea nord-estică a judetului, la limita cu judesul Brasov, la poalele Muntilor Piatra Craiului pe culoarul Rucăr-Bran, în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare al acestei ape în Dâmbovi?a. Este străbătută de soseaua natională DN73, care leagă Pitestiul de Bra?ov. La Podu Dâmbovitei, din acest drum se ramifică soseaua judeteană DJ703, care duce spre nord în judetul Brasov la Fundata (unde se termină tot în DN73).
Conform recensământului efectuat în 2011, populatia comunei Dâmbovicioara se ridică la 943 de locuitori, în scădere fată de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.066 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,83%). Pentru 0,95% din populatie, apartenen?a etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (97,03%), cu o minoritate de crestini după evanghelie (1,59%). Pentru 0,95% din populatie, nu este cunoscută apartenenta confesională.
Istorie La sfârsitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, teritoriul ei, pe care este consemnat satul Dâmbovicioara, făcând parte din comuna Rucăr.[6] Comuna s-a înfiintat în 1931, în cadrul judetului Muscel, cu satele Dâmbovicioara si Ciocanu. În 1950, ea a fost transferată raionului Muscel din regiunea Arges. În 1968, a trecut la judetul Arges, alipindu-i-se si satul Podu Dâmbovi?ei de la comuna Rucăr.
Monumente istorice În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic de interes national al asezării romane (secolele al II-lea–al III-lea e.n.) de la Podu Dâmbovitei (aflat la 1,5 km nord de sat); si Cetatea Oratea (mijlocul secolului al XIV-lea) din Dealul Sasului, monument istoric de arhitectură de interes national. Tot de interes national sunt considerate si case cruci de piatră, din care una din secolul la XVIII-lea în satul Ciocanu, pe drumul spre Sirnea si celelalte cinci (datate respectiv 1692, 1710, 1711, 1711 si secolul al XVIII-lea) în zona satului Podu Dâmbovitei. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din judetul Arges ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură si se află în Podu Dâmbovitei: podul lui Brâncoveanu (1711) si biserica „Sfintii Împărati” (1940). Un al treilea este o altă cruce de piatră (1815) aflată în sud-vestul satului Ciocanu.